Sclav sau liber ?

Cine are dreptate? Veţi spune: ” sigur diavolul nu”, pentru că „el e tatăl minciunii”. Dar totuşi gandiţi-vă că aţi fi chiar dumneavostră persoana cu poveri, şi lista de acolo poate continua (lăcomie, bârfă, răutate…). Sunteţi robit de unul din acele lucruri? Se poate să cazi constant într-un păcat anume şi totuşi să te declari liber? Sunt lucruri atât de mici încât să iţi permiţi să spui: „e „natural” să trăiesc aşa”? Nu e caricatura bună? În viaţa de creştin greşesc undeva anume şi nu pot să mă bucur de o viaţă liberă în Hristos? Nu am toate datele despre cum să trăiesc liber? Am prea puţină „putere”? Există vreun loc, vreo practică  prin care aş putea deveni atât de „puternic” încât sa îmi dezleg poverile? Mi-ar fi plăcut să vă ascult părerea înainte de a merge mai departe să expun viziunea mea.

La începutul secolului XIX, conducătorii Statelor Unite, având colonii în mai multe ţări din Africa, s-au gândit că oamnii de culoare de pe continentul african ar fi o sursă bună de câştig dacă ar lucra ca şi sclavi pe moşiile lor. Astfel a început, dupa cum îl numesc istoricii, „Comerţul Negru”. Următoarea generaţie s-a născut în robie, a trăit în robie ani de-a rândul, s-au resemnat în robia aceea, le era familiar ţipătul stăpânului, bicele, loviturile, iar modul cum erau priviţi şi trataţi i-a făcut să creadă că într-adevar ei sunt sclavi prin natura lor. La 22 septembrie 1862, Abraham Lincoln, dă un decret prin care oferă posibilitatea oricărui sclav să devină liber. Chiar şi aşa mulţi sclavi au rămas în continuare la stăpanii lor cu acelaşi statut „sclav”, şi asta din două motive, primul: pentru că s-au obişnuit atât de mult cu acel mod de a fi, până acolo că a fi sclav a devenit natura lor şi reacţionau mecanic la fel ca o maşinărie programată să facă ceva, nu ştiau să fie liberi şi nu credeau că sunt liberi, sau că a fi liber e altceva decât a fi sclav .. şi al doilea: nefiind educaţi, alfabetizaţi, informaţi, au continuat să traiască în sclavie mulţi ani pentru că nimeni nu le-a spus vreodată că ei sunt liberi şi foştii lor stăpâni au ţinut ca ei să nu afle vreodată asta.

Ce vreau să spun prin exemplul acesta, este că deşi trăim ca societate democrată, din punct de vedere spiritual mulţi dintre noi (şi aici mă refer doar la noi creştinii), trăim aceeaşi dramă. În Romani 6:6, Pavel spune că prin acceptarea Domnului Isus ca Mântuitor personal (la naşterea din nou) nu am primit doar o mântuire viitoare, ci implicit fapul că am fost „scoşi de sub puterea păcatului,” astfel încât SĂ NU MAI FIM ROBI AI PĂCATULUI”. Pacătul nu mai este identitatea mea, am fost odată, acolo m-am născut, după cum spune împăratul David, dar nu e modul meu de a fi. Nu ar trebui să fie modul meu de a fi, el nu e mai presus de puterile mele. Ceea ce mă face să îl consider în continuare stăpân sunt tocmai acele lucruri cu care s-au confruntat robii din perioada „Comerţului Negru”. Poţi să nu ştii că tu eşti liber şi „fostul stăpân e interesat să nu ştii asta”! În 1 Corinteni 6:19-20 apostolul Pavel spune: „nu ştiţi că trupul vostru nu mai aparţine păcatului? Voi aţi fost răscumpăraţi de sub domnia lui” . Şi poţi să fii minţit atât de mult de diavolul încât să crezi că asta e natura ta, că aşa eşti tu şi n-o să fii niciodată altfel, că eşti condamnat să fii aşa, că asta e identitatea ta, că pacătul e mai tare ca natura ta nouă, şi asta să te facă să te resemnezi şi să nu mai încerci să te dezlegi de acele poveri precum creştinul din caricatura de mai sus. Pavel spune: „dacă aţi ajuns în situaţia în care mintea voastră, şi prin ea, acţiunile voastre să fie controlate de diavolul, poţi să te eliberezi prin înnoirea minţii” Efeseni 4:17-24

17.  Iată dar ce vă spun şi mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiţi cum trăiesc păgânii, în deşertăciunea gândurilor lor,

18.  având mintea întunecătă, fiind străini de viaţa lui Dumnezeu, din pricina neştiinţei în căre se află în urma împietririi inimii lor.

19 . Ei şi-au pierdut orice pic de simţire, s-au dedat la desfrânare, şi săvârşesc cu lăcomie orice fel de necurăţie.

20.  Dar voi n-aţi învăţat aşa pe Hristos;

21.  dacă, cel puţin, L-aţi ascultat, şi dacă, potrivit adevărului care este în Isus, aţi fost învăţaţi,

22.  cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă desbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare;

23.  şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre,

24.  şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.”

Cum iţi organizezi viaţa spune multe despre modul în care îţi priveşti identitatea, trăieşti tu ca om liber?

Este puterea Lui Dumnezeu mai mare decât puterea păcatului în viaţa ta?

Eşti fericit de viaţa care ţi-o oferă Dumnezeu?

Şi ce e mai important, cui îi dai mintea, cine îţi controlează gândurile? Meditează…

Articol realizat de Romi Şoldan
This entry was posted in Meditatie. Bookmark the permalink. Follow any comments here with the RSS feed for this post.

2 Responses to Sclav sau liber ?

  1. gabyokcon says:

    „Ispita este un lucru împotriva căruia trebuie să acționăm în mod continu. Nu cunosc nicio roadă a Duhului sau vreo virtute sau act de supunere care, odata atinse cu bucurie, succes și putere, să fie garantate că vor exista și ziua următorare, și cu cât mai puțin anul următor. Păcatul are o forță de inerție ce rămâne în inima omului. Întinăciunea rămasă – pe care trebuie să o îndepărtăm în mod constant – își scoate capul în fiecare zi, transformând succesul de ieri în provocarea de azi.
    Îmi imaginez viața de creștin ca și o săgeată care, în loc să meargă în sus la un unghi de 45 de grade fără deviații, merge în sus și în jos, în sus și în jos. Acesta este modul în care trăim. Există o bătălie care trebuie purtată în fiecare zi. Și trebuie să o purtăm în cadrul comunității. Nu ne putem culca pe laurii din trecut. Trebuie să ne luptăm lupta credinței în fiecare zi.”–: De John Piper.
    © Desiring God. Website: desiringGod.org
    preluata de pe website: http://gtgospel.wordpress.com/2011/01/19/putem-birui-complet-ispita-in-viata-aceasta/

  2. george F says:

    Liber…!!!…fata de pacat!
    Dar acum, odata ce ati fost izbaviti de pacat si v-ati facut robi ai lui Dumnezeu, aveti ca rod sfintirea, iar ca sfirsit viata vesnica (Rom6:22)
    Si atunci de ce mai….pacatuim?…si daca pacatuim, e vreo diferenta intre noi crestinii si necrestinii
    A fi morti fata de pacat, ìnseamna a nu mai fi sub stapìnirea lui(rom 5:21)
    Asta nu ìnseamna ca nu mai avem de luptat ìmpotriva pacatului, ideia e ca nu ne mai domina,
    nu mai suntem robi(asta-i diferenta ìntre crestini si necrestini)
    Faptul ca pacatuim, o facem din neatentie, ca ascultam de o voce pe care ar trebui s-o ignoram.
    Prin urmare,”crestinul” e cel care domina, nu pacatul.
    Cunoastem noi acest ADEVAR?
    Veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face LIBERI (ioan 8:32)

Lasă un răspuns

Autentificare




Am uitat parola
Vreau sa ma inregistrez
  • Răscumpărați timpul

  • Evenimente